„Să construiesc o mașină bună, o mașină rapidă, cea mai bună din clasa sa" - acesta a fost motto-ul care l-a ghidat pe Walter Owen Bentley, inginerul englez născut pe 16 septembrie 1888, care a revoluționat industria auto de lux. Noi admirăm astăzi moștenirea unui om a cărui viziune a depășit epoca sa.
Deși Walter Owen Bentley a început modest, biografia sa este marcată de realizări extraordinare. În ianuarie 1919, imediat după sfârșitul Primului Război Mondial, el a fondat Bentley Motors Limited, transformând compania într-unul dintre cei mai prestigioși producători de automobile de lux și performanță din lume. Cel mai impresionant, sub conducerea sa, marca a obținut multiple victorii la cursa de 24 de ore de la Le Mans, câștigând în 1924, 1927, 1928, 1929 și 1930.
În acest articol, vom explora călătoria fascinantă a lui W.O. Bentley, de la primii săi pași în lumea ingineriei, până la crearea imperiului Bentley. De asemenea, vom descoperi cum primul model Bentley care a ieșit de pe linia de producție, EXP 1, a fost considerat „genial" de numeroși jurnaliști auto ai vremii. Vă invit să descoperim împreună povestea omului născut într-o familie înstărită din suburbia londoneză Hampstead, care a ajuns să schimbe pentru totdeauna industria automobilelor de lux.

Pasiunea lui Walter Owen Bentley pentru mecanică s-a manifestat de timpuriu. La doar 9 ani, a cumpărat o bicicletă la mâna a doua pe care a demontat-o complet pentru a înțelege cum funcționează. Adevărata sa dragoste, însă, era pentru trenuri, fapt ce i-a marcat primii pași în lumea ingineriei.
În 1905, la vârsta de 16 ani, tânărul Bentley a părăsit Clifton College pentru a începe ucenicia la Great Northern Railway din Doncaster, Yorkshire. Această ucenicie premium, care l-a costat pe tatăl său 75 de lire sterline pentru un termen de cinci ani, i-a oferit cunoștințe valoroase despre proiectarea și construcția mașinăriilor complexe. Sub îndrumarea lui Henry Ivatt, designer al locomotivelor 4-4-2 Atlantic, Bentley a lucrat în atelierul de montaj, turnătorie și în atelierul de asamblare a motoarelor. Zilele sale includeau ture de 10 ore, cinci zile și jumătate pe săptămână. La finalul uceniciei, în 1910, și-a îndeplinit visul din copilărie, lucrând pe locomotivele cu aburi și aruncând cărbuni în cutia de foc pentru a menține presiunea aburului.
Paralel cu ucenicia la calea ferată, Bentley a dezvoltat o pasiune pentru motociclete. Prima sa motocicletă a fost un Quadrant de 3CP, achiziționat în 1906. Alături de frații săi, Horace și Arthur, a devenit un entuziast al curselor. În 1907, a participat la cursa London-Edinburgh de 400 de mile, organizată de Motor Cycling Club, unde, în ciuda diverselor probleme tehnice, a ajuns la Edinburgh înainte de termenul limită, calificându-se pentru o Medalie de Aur. Ulterior, a concurat cu motociclete Rex și Indian, inclusiv în cursa Tourist Trophy din Insula Man în 1909 și 1910, deși nu a terminat niciuna dintre aceste competiții.
După finalizarea uceniciei, Bentley a studiat inginerie teoretică la King's College din Londra. Deși scurtă, această perioadă i-a completat cunoștințele practice dobândite la calea ferată cu fundamente teoretice solide.
Bentley a fost angajat ca asistent al managerului de lucrări la National Motor Cab Company din Londra. Principala sa responsabilitate era supervizarea întreținerii unei flote de aproximativ 250-500 de taxiuri Unic de fabricație franceză. Această experiență l-a familiarizat cu inventivitatea șoferilor de taxi în modificarea aparatelor de taxare, dar i-a oferit și perspective valoroase despre mentenanța vehiculelor în condiții reale de utilizare intensă.

Izbucnirea Primului Război Mondial a marcat un moment definitoriu în cariera lui Walter Owen Bentley. Când conflictul a început, el a intrat în Rezerva Voluntară Navală Regală ca Locotenant, unde talentul său ingineresc a fost rapid recunoscut.
Bentley știa că folosirea pistoanelor din aliaj de aluminiu în aplicațiile militare ar aduce beneficii interesului național: acestea îmbunătățeau puterea motorului și funcționau la temperaturi mai scăzute, permițând rapoarte de compresie mai mari și turații mai ridicate. Din motive de securitate, în loc să difuzeze această informație tuturor producătorilor, el a contactat ofițerul de legătură oficial între fabricanți și Marină, Comandantul Wilfred Briggs, care avea să fie ofițerul său superior pe tot parcursul războiului.
Prima sa consultație a fost cu viitorul Lord Hives la Rolls-Royce, unde primul motor de avion al companiei, numit Eagle, a fost proiectat cu pistoane din aluminiu în loc de fontă sau oțel. Bentley a vizitat apoi Louis Coatalen la Sunbeam, cu rezultatul că aceeași inovație a fost utilizată în toate motoarele lor de aviație.
Când producătorii de la Gwynnes s-au dovedit reticenți în implementarea sugestiilor importante ale lui Bentley, Marina i-a oferit o echipă pentru a proiecta propriul motor de aviație la fabrica Humber din Coventry. Rezultatul a fost motorul BR1 (Bentley Rotary 1), fundamental diferit de Clerget, cu excepția mecanismului cu came, păstrat pentru a facilita producția. Un prototip funcționa deja la începutul verii anului 1916.
BR1 a fost standardizat pentru avioanele Sopwith Camel în escadrilele RNAS. Ulterior, Bentley a dezvoltat BR2, un motor mai puternic de 230 CP cu nouă cilindri, care a devenit cel mai puternic motor rotativ din serviciul militar. Acesta a fost montat pe avionul de vânătoare Sopwith Snipe.
Pentru contribuțiile sale remarcabile, Walter Owen Bentley a fost decorat cu MBE (Member of the Most Excellent Order of the British Empire) în lista de onoruri de Anul Nou 1919. De asemenea, a primit o sumă de 8.000£ de la Comisia de Premii pentru Inventatori, după ce a făcut o cerere în 1920, contestată fără succes de licențiații Clerget. Această sumă i-a oferit capitalul necesar pentru a-și îndeplini visul și a-și înființa propria companie de automobile.

Cu capitalul de 8.000£ primit pentru inovațiile sale militare, Walter Owen Bentley și-a îndeplinit visul fondând Bentley Motors Limited pe 18 ianuarie 1919, chiar în ziua în care a început Conferința de Pace de la Paris. Numele companiei a fost oficial înregistrat în august același an.
„Politica era simplă," spunea W.O. Bentley. „Urma să facem o mașină rapidă, o mașină bună, cea mai bună din clasa sa". Această viziune a ghidat compania încă de la început, deși primul șasiu Bentley a fost expus la Salonul Auto de la Londra din octombrie 1919 doar cu un motor fictiv.
Primul model Bentley, 3 Litre, a reprezentat viziunea originală a lui W.O. Bentley transpusă în realitate. Cu un motor avansat de 2.996 cc, patru cilindri în linie și 70 CP în versiunea standard, automobilul putea atinge 80 mph (129 km/h). Producția a început lent, însă registrele de comenzi s-au umplut rapid cu nume ale aristocrației britanice, inclusiv Prințul George și Ducele de York.
Inițial, W.O. a fost împotriva participării la Le Mans, considerând: „Cred că întregul lucru este nebunesc. Mașinile nu sunt proiectate să reziste la asemenea efort 24 de ore". Totuși, după ce Frank Clement și John Duff au terminat pe locul patru în 1923, și-a reconsiderat poziția. Drept urmare, mașinile Bentley au dominat competiția, obținând victorii remarcabile în 1924, 1927, 1928, 1929 și 1930. În 1929, Bentley a obținut chiar clasarea pe locurile 1, 2, 3 și 4.
Crahul bursier din 1929 și Marea Depresiune au afectat sever cererea pentru automobilele scumpe Bentley. În acest context, Woolf Barnato, moștenitor al minelor de aur și diamante din Africa de Sud și membru al „Bentley Boys", a investit peste 100.000£ în companie prin Baromans Ltd, salvând afacerea și angajații săi. Cu toate acestea, dificultățile financiare au continuat.
În iulie 1931, două plăți ipotecare erau scadente, iar nici Bentley, nici susținătorul său financiar nu le-au putut achita, forțând compania în faliment. Ulterior, Rolls-Royce a achiziționat activele Bentley Motors pentru suma de 125.000£ printr-un intermediar numit British Central Equitable Trust. Ironically, Rolls-Royce cumpărase un rival întreg pentru a împiedica concurența cu propriul model Phantom II. Pentru W.O. Bentley, aceasta a însemnat pierderea controlului asupra companiei care îi purta numele.
După pierderea companiei care îi purta numele, Walter Owen Bentley și-a continuat cariera de inginer la alte firme prestigioase din industria auto.
În 1935, Lagonda a fost salvată de la faliment de Alan P. Good, iar Bentley s-a alăturat companiei ca Director Tehnic, aducând cu el majoritatea personalului departamentului de curse de la Rolls-Royce. El l-a desemnat pe Stewart Tresilian ca designer-șef al proiectului V12, iar motorul a fost lansat în 1937. Această capodoperă de inginerie avea o capacitate de 4480 cc și dezvolta 180 CP, fiind capabilă să accelereze de la 7 la 105 mph în treapta superioară și să atingă 5000 rpm.
În 1947, David Brown a achiziționat Lagonda în principal pentru a beneficia de expertiza inginerească a lui Bentley. Motorul Lagonda de 2,6 litri cu șase cilindri în linie creat de Bentley a fost instalat pe modelul Aston Martin DB2, considerat probabil cea mai frumoasă mașină nouă a anilor 1940. Acest motor durabil a continuat să fie utilizat în modelele Lagonda și Aston Martin până în 1959.
După perioada petrecută la Aston Martin-Lagonda, Bentley s-a mutat la Armstrong Siddeley, unde a proiectat un alt motor twin-overhead-cam de 3 litri înainte de pensionare. Deși motorul său a fost considerat prea costisitor pentru producția de serie, au fost construite trei sau patru prototipuri. Motorul era fiabil, însă nu foarte puternic, dezvoltând doar 95 CP.
Walter Owen Bentley s-a căsătorit de trei ori și nu a avut copii. Prima sa soție, Leonie Gore, a murit în epidemia de gripă spaniolă din 1919. În 1920, s-a căsătorit cu Poppy (Audrey Hutchinson), care a divorțat de el în 1931 din cauza infidelităților frecvente. În 1934, Bentley s-a căsătorit cu Margaret Roberts Hutton. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, el a lucrat în fabrica Lagonda, implicată în producția de armament. După război, a locuit în Surrey, făcând numeroase călătorii în sudul Franței. Walter Owen Bentley a murit pe 13 august 1971, la vârsta de 82 de ani.
Povestea lui Walter Owen Bentley rămâne, fără îndoială, una dintre cele mai fascinante din istoria industriei auto. Viziunea sa de a construi „o mașină bună, o mașină rapidă, cea mai bună din clasa sa" a ghidat fiecare aspect al creației sale. Putem observa cum modesta sa ucenicie la calea ferată a pus bazele unei cariere extraordinare, transformându-l într-un pionier al ingineriei automotive.
Primul Război Mondial a reprezentat, paradoxal, oportunitatea care i-a permis să își demonstreze geniul ingineresc. Pistoanele din aliaj de aluminiu și motoarele BR1 și BR2 au schimbat fundamental aviația militară britanică. Recunoașterea sub forma decorației MBE și a premiului de 8000£ a servit drept capital pentru visul său - fondarea Bentley Motors în 1919.
Succesul remarcabil al mașinilor Bentley la cursa de 24 de ore de la Le Mans, cu cinci victorii între 1924 și 1930, a cimentat reputația mărcii la nivel mondial. Totuși, destinul a fost nemilos. Marea Depresiune a adus dificultăți financiare severe, culminând cu pierderea controlului asupra companiei care îi purta numele.
Walter Owen Bentley nu s-a dat bătut. După preluarea de către Rolls-Royce, el și-a continuat activitatea la Lagonda și Aston Martin, unde motoarele proiectate de el au continuat să influențeze industria auto până la sfârșitul anilor '50. Ultima sa contribuție notabilă a fost motorul twin-overhead-cam de 3 litri pentru Armstrong Siddeley.
Astăzi, când admirăm un automobil Bentley modern, vedem de fapt moștenirea unui om care a refuzat să accepte limitele tehnologice ale epocii sale. Deși a pierdut controlul companiei care îi poartă numele, spiritul lui Walter Owen Bentley continuă să trăiască prin excelența inginerească și performanța excepțională care definesc marca Bentley până în prezent.
Echipa BCCH Auto Switzerland oferă clienților consultanța necesară achiziționării unui autovehicul din stocul propriu sau la comandă de oriunde din țările Uniunii Europene.